Facturam sau nu facturam majorarile de intarziere si daunele-interese?

Contractele incheiate intre parteneri pot cuprinde o clauza conform careia, daca nu achita pana la scadenta contravaloarea facturii emise de furnizor sau prestator, clientul este obligat sa plateasca acestuia, pe langa valoarea facturii, si majorari de intarziere (penalitati) pentru fiecare zi de intarziere, calculata incepand cu prima zi lucratoare dupa data scadentei.

De asemenea, pentru indeplinirea cu intarziere sau neindeplinirea partiala sau integrala a obligatiilor asumate de fiecare parte contractanta, partile isi pot solicita reciproc daune-interese sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii.

CD-ul tau Contracte utile in Afaceri - Special pentru Departamentul Contabilitate – Financiar!

De cele mai multe ori, dreptul de a calcula si a percepe majorari de intarziere sau daune-interese pentru neincasarea in termen a facturilor emise se castiga de furnizori sau prestatori in instanta, pe baza unei hotarari judecatoresti. Pentru perceperea acestor sume este suficient contractul economic incheiat cu cumparatorul bunurilor sau cu beneficiarul serviciilor.

Consider ca nu trebuie emisa factura pentru contravaloarea majorarilor de intarziere deoarece calcularea si solicitarea acestora reprezinta o operatiune economica constand in livrare de bunuri sau prestare de servicii.

Cauza care genereaza calcularea majorarilor de intarziere este nerespectarea clauzei contractuale de decontare a contravalorii unor bunuri livrate sau a unor servicii prestate. Pentru afirmatia conform careia nu se emite factura pentru majorarile de intarziere, aduc drept argument textul din Codul fiscal, art. 155 alin. (1), conform caruia firmele care „efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei... trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei...“.

Asa cum rezulta din textul de lege, emiterea unei facturi in acest scop nu este nici obligatorie, dar nici interzisa.

Pentru astfel de situatii, in practica se obisnuieste emiterea unei facturi, desi este suficienta sentinta judecatoreasca ca document justificativ, pentru:

■ furnizor care inregistreaza suma la „alte venituri din activitatea de exploatare“, in contul 7581 „Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati“;
■ cumparator care inregistreaza suma respectiva la „alte cheltuieli de exploatare“, in contul 6581 „Despagubiri, amenzi si penalitati“.

Pentru mai multe detalii apasa aici