BlogulSpecialistului → Resurse juridice → Noii reactii privind Legea 298 din 2008 privind retinerea datelor de comunicatii 23/01/2009
Directiva 24/2006 care prevede obligaţia statelor member ale Uniunii Europene de a stoca date generate sau prelucrate de catre furnizorii de servicii de comunicaţii incalca flagrant dreptul la viaţa privata prevazut de Constituţia Romaniei. Nu in ultimul rand transforma cetaţenii acestei ţari in posibili infractori ori aflaţi in legatura cu posibili infractori.
Chiar daca nu se intra in conţinutul acestor comunicaţii electronice, simpla stocare pe o perioada de 6 luni a acestora ne transforma intr-o societate de roboţi controlaţi si controlabili de catre autoritaţile statului (parchet, servicii secrete- buna parte dintre cele din urma neaflate sub control parlamentar).
Pe de alta parte este interesant de observat ca Legea 298/2008 (transpunerea directivei) intra in coliziune cu legislaţia penala speciala in materie de terorism, corupţie si crima organizata. In cazul celei din urma “accesul la sisteme informaţionale”, se poate face cu mandat de la procuror, in faza actelor premergatoare, in vreme ce in legea 298/2008, accesul la datele stocate se face numai cu mandat de la judecator cu urmarirea penala pusa in mişcare. Mai mult decat atat, Codul de procedura penala romanesc (art. 91 indice 1) permire accesul la conţinutul comunicaţiilor tot in faza actelor premergatoare. De aici deriva nervozitatea Parchetului Generala, intrucat, ca urmare a acestei noi legi, accesul la listing-uri precum şi la conţinut nu s-ar mai putea face decat dupa ce urmarirea penala este pusa in mişcare.
Centrul de Resurse Juridice susţine ca interceptarea comunicaţiilor nu trebuie sa se faca pentru a avea indicii in legatura cu existenţa unei infracţiuni ci din contra, trebuie sa existe indicii temeinice privitoare la aceasta infracţiune, obţinute prin alte mijloace de proba, indicii care imi justifica dreptul ca organ de ancheta sa solicit judecatorului emiterea unui mandat de interceptare, respectiv restrangerea dreptului la viaţa privata.
Faţa de discuţiile care vor aparea in spaţiul public atragem atenţia asupra art.53, alin2 din Constituţia Romaniei care prevede ca restrangerea exerciţiului unor drepturi sau libertaţi poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica, ca aceasta trebuie sa fie proporţionala cu situaţia care a determina-o, fara a aduce atingere existenţei dreptului sau libertaţii. Amintim, de asemenea, de art.8 privitor la dreptul la respectarea vieţii private si de familie, din Convenţia europeana a drepturilor omului.
Centrul de Resurse Juridice - ONG