Fiscul creste presiunea pe afacerile corecte

Cel mai amplu pachet de reglementari fiscale din ultimii 11 ani ar trebui sa intre in vigoare in aceasta saptamana, potrivit sefului de la Finante. Guvernul ingreuneaza si mai mult activitatile comerciale si deschide calea abuzurilor, in disperarea de a combate evaziunea si de a aduce mai multi bani la buget.

Extinderea raspunderii solidare in cazul insolventei si noile reglementari privind transferul partilor sociale - masuri cuprinse in Ordonanta de urgenta privind unele masuri de combatere a evaziunii fiscale - pleaca de la ideea ca in mediul de afaceri romanesc predomina antreprenorii cu ambitii „ilicite", avertizeaza expertii.

Nu este prima oara cand un principiu gresit - potrivit caruia firmele autohtone sunt evazioniste - impune forma unor acte normative. A fost si cazul impozitului minim, cand - in incercarea de mai aduce unele venituri la buget - statul a inchis o buna parte a firmelor ce se luptau, in vreme de criza, sa supravietuiasca.

Extinderea colectarii
In privinta actualului pachet de masuri fiscale, cel mai amplu din ultimii unsprezece ani, potrivit consultantilor fiscali, acesta incalca prezumtia bunei-credinte intr-un business. Potrivit avocatului Beatrice Onica-Jarka, partener la „Cunescu, Balaciu & Asociatii", extinderea raspunderii solidare in cazul insolventei mareste baza de colectare a impozitelor pentru companii, dar ingreuneaza extrem de mult relatiile de afaceri in cazul unui grup de business.

In situatia unui holding (companie care detine majoritatea actiunilor mai multor firme), o societate cu datorii si declarata in insolventa transfera o parte din plata acestor debite catre o societate din grup, chiar daca aceasta nu are obligatii fiscale restante.

„Daca firma A (fara datorii) a cumparat de la firma B (insolvabila) niste bunuri, atunci prima va raspunde solidar cu debitoarea. Regula se extinde asupra oricarui actionar, persoana fizica sau juridica, detinator al controlului mai multor societati", spune consultantul.

In actul normativ nu se spune nimic despre pret, fiind mentionata doar „reaua-credinta", care nu se stie ce presupune in viziunea legiuitorului. „Persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declararii insolvabilitatii, cu rea credinta, au dobandit in orice mod active de la debitorii care si-au provocat astfel insolvabilitatea raspund solidar cu debitorul", se arata in Ordonanta.

Astfel, statul pleaca de la prezumtia ca firmele au un comportament fiscal incorect. „Aceasta masura are, desigur, la baza cazuri concrete, insa nu poti generaliza la nivel de principiu al legii", arata Beatrice Onica-Jarka.(...)

Sursa Adevarul