Recoltarea si prelucrarea melcilor

Recoltarea, prelucrarea si exportul de melci reprezinta o activitate deosebit de profitabila si usor de pus in practica. Castigul substantial obtinut din prelucrarea si valorificarea la export a melcilor este dat de faptul ca produsele din carnea acestui animal constituie o delicatesa in tarile occidentale, Franta fiind principalul consumator. Un calcul sumar arata ca din aceasta afacere se obtine un profit de aproape zece ori mai mare decat investitia.

Oricine poate sa recolteze melci din mediul lor natural, dupa ce a obtinut o autorizatie de mediu, pe care ii poate vinde la centrele de prelucrare a carnii, cu un pret foarte bun. De asemenea, in urma unei investitii intre 20.000 si 100.000 de euro, se poate infiinta un centru de prelucrare a carnii de melc, care apoi se exporta, activitate din care se obtine un profit foarte mare. Afacerea consta in achizitionarea de la culegatori a melcilor vii de padure, care, in urma unui proces de prelucrare, se scot din cochilii, se curata, se spala, se fierb, se congeleaza si se exporta, ambalati in saci din plastic. Cresterea consumului de carne de melc in ultimii ani a condus la scaderea drastica a numarului de melci in majoritatea tarilor vestice consumatoare a acestei delicatese, fapt care i-a determinat pe producatori sa-si indrepte atentia spre recoltarea melcilor din tarile din estul Europei si din fostele republici sovietice, unde inca se mai gasesc cantitati destul de mari de melci.

Afacerile ti se misca precum melcii? Calca pedala de acceleratie cumparand CD-ul Ferma de melci  din Colectia "AFACERI LA CHEIE"!!! Click aici!

Melcul este protejat prin lege
Melcul a fost apreciat inca din antichitate pentru gustul carnii sale, iar in prezent este tot mai greu de gasit in Franta, principala tara consumatoare de specialitati din carne de melc. Motivele pentru care melcii sunt tot mai rari sunt campania intensa de culegere a acestora, pe fondul dezvoltarii industriei agro-alimentare, precum si  aplicarea tehnicilor agricole moderne care distrug habitatul melcilor. Proaspeti sau congelati, sub forma de conserva sau semipreparati, nimeni nu poate contesta gustul deosebit al melcilor, un produs gastronomic prin excelenta francez. Cu o piata estimata intre 30.000 si 40.000 de tone de melci vii, Franta ramane cel mai important consumator din lume. Pentru ca productia proprie nu poate acoperi cererea, francezii importa in jur de 20.000 de tone de melci anual. Cresterea consumului, care a dus la diminuarea populatiei de melci din habitatul lor natural, precum si dependenta de importuri au determinat aparitia culturii melcilor de padure, sub denumirea de helicultura.

Cu toate ca recoltarea melcilor este reglementata si rationalizata, in scopul protejarii speciei, cei care se ocupa cu aceasta afacere cred ca exista, totusi, pericolul ca melcii sa ajunga pe cale de disparitie. „In Germania si Franta s-a incheiat recoltatul melcilor inca de acum 20 de ani, ca urmare a exploatarii lor necontrolate. Cehii au limitat recoltarea melcilor dupa 1989 si se pare ca urmeaza si Ungaria, iar Romania nu e departe“, considera directorul Comprodcoop, Stelian Paduraru. Pentru a preveni exploatarea abuziva a melcilor, in urma cu cativa ani a fost interzis exportul de melci vii, neprelucrati. Masura a fost luata dupa ce exporturile de melci vii au luat un avant foarte mare in primii ani de dupa 1990, punand in pericol atat populatia de melci, cat si existenta firmelor care se ocupa de prelucrarea acestora in tara noastra. Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului sustine ca, in ultimii ani, presiunea asupra resurselor naturale ale tarii, printre care se afla si melcii, a crescut considerabil, acestea fiind foarte solicitate, in special pe piata externa. Pentru evitarea supraexploatarii acestor resurse, incepand din anul 1997, a fost reglementat regimul de desfasurare a activitatilor de recoltare/capturare si achizitie a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural, in scopul comercializarii pe piata interna si la export.

Specii de melci
Pe teritoriul Romaniei se gasesc doua specii principale de melci folositi pentru consum, care apartin genului Helix: Helix Pomatia (melcul de livada) si Helix Lucorum (melcul de padure). Melcul de livada este cel mai raspandit, reprezentand aproximativ 70% din populatia de melci recoltati pentru valorificare, acest melc avand si o carne de o calitate ridicata, foarte apreciata de consumatori. Melcul de livada se gaseste in special in zona intracarpatica din Transilvania, in preajma paraurilor si raurilor, a pasunilor si livezilor. Cele mai mari bazine cu o populatie bogata in aceasta specie sunt in judetele Mures, Sibiu, Alba, Arges si Calarasi.

In Franta, Helix Pomatia se comercializeaza sub denumirea de melc de Bourgogne. Acesta este un melc mare care se consuma in principal in estul tarii, putand atinge 45 mm in diametru si o greutate de 40 de grame. Cochilia are forma de glob, de culoare deschisa, motiv pentru care el mai este cunoscut si sub denumirea de „marele alb“. Melcul de padure are o carne de calitate mai slaba. Aceasta specie se intalneste mai mult in Dobrogea, Constanta si in zona Moldovei, in judetele Bacau si Iasi. Aceasta specie mai este cunoscuta si sub denumirea de melcul turcesc, intrucat traieste in principal in Turcia si in alte tari balcanice (Bulgaria, Serbia), dar si in Italia si alte tari mediteraneene. Cochilia sa este asemanatoare cu cea a melcului de livada, insa are o culoare mai inchisa, cu spirale maronii, si un diametru care poate atinge 50 mm.

Francezii consuma in mod traditional speciile Helix Pomatia si Helix Aspersa, care se comercializeaza sub denumirea de melcul mic-cenusiu. Este vorba de un melc de dimensiuni reduse, care nu se gaseste in Romania, consumat in intregime, mai ales in regiunile mediteraneene si ale Atlanticului. Pentru ca piata nu a mai putut fi acoperita cu recolta din mediul natural al celor doua specii de melci, industria agro-alimentara franceza a fost nevoita sa recurga la o a treia specie pentru consum – Helix Lucorum, comercializat sub denumirea simpla de melc.

Reglementarile privind culegerea melcilor
Cantitatea de melci care poate fi recoltata este stabilita in fiecare an de Academia Romana, care realizeaza un studiu de impact, pentru a preveni recoltarile abuzive care ar putea duce la disparitia speciei de melci, asa cum s-a intamplat deja in alte tari. Studiul de impact este platit de catre toate societatile care recolteaza si prelucreaza melcii si in cadrul lui se stabileste cantitatea maxima de melci care se poate recolta din fiecare localitate, din toate judetele tarii. Plata acestui studiu se face in functie de cantitatea de melci recoltata. Cantitatea este mai mare sau mai mica, in functie de numarul populatiei de melci care este descoperita in regiune de catre cercetatori.

Pentru mai multe detalii apasa aici