MATRIX

Printre cititorii acestui blog se numara si un prieten care a fost odata un contabil foarte bun, in anii 1995-2000. Era atat de bun, incat dobandise mai multi clienti decat putea lucra singur. Era expertul contabil pentru tot felul de firme, mai degraba „oameni-firme”, care desfasurau afaceri, bineinteles legale. Dar in mod sigur principala lor preocupare nu era aceea de a plati impozite si taxe cat mai mari, ci cat mai mici, dar legal.

Acest prieten al meu era foarte priceput cu legile. Cand veneau organele de control, explica bine, eficient, legalitatea tuturor operatiunilor. Prin urmare clientii il apreciau. Organele de control il respectau. De aceea, si-a facut o firma de contabilitate. A cooptat doua contabile si-o secretara.

Muncea foarte mult. Ziua, noaptea, sambata, duminica, si tot asa. Dupa cativa ani de astfel de „viata”, si-a luat chiar o saptamana de concediu...

S-a aplecat cu analiza si asupra propriei vieti, in scop de optimizare. In urma analizei, a considerat ca experienta acumulata in conducerea contabilitatii in scopul optimizarii fiscale nu ii aduce si nu ii poate aduce satisfactiile financiare scontate. Drept pentru care, intr-o buna dimineata s-a decis sa treaca de partea cealalta a baricadei, adica sa devina comisar al Garzii Financiare. Ce Oroare!...

In noua functie, mergand in control, vedea cu limpezime, rasfoind balantele si centralizatoarele puse la dispozitie de catre cei controlati, intreaga realitate economica din spatele hartiilor. Ca in MATRIX, citea in codul sursa si vedea miscarea obiectelor. Spre disperarea contabililor, presati de sefi sa creeze o realitate scriptica cat mai legala.

Ca si cum asta nu ar fi fost suficient de terifiant, a construit, pentru institutia unde lucreaza, un program informatic care, analizand balantele, pe baza unor indicatori numerici, evidentiaza locurile asupra carora organele de control trebuie sa se aplece cu atentie pentru depistarea neregulilor.

Povestea nu are happy-end. Ea continua.