Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Noi reglementari privind partajul judiciar
Publicat de catre E-juridic.roNr. vizualizari: 2520 / Rating utilizatori: 5 din 1 vot
Mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta, asa cum rezulta din art. 953 Cod civil.
Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia.
Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu facandu-se cu certificatul de deces sau, dupa caz, cu hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva.
Conform art. 1143 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Prin urmare, mostenitorul poate cere oricand constatarea deschiderii mostenirii si iesirea din indiviziune, chiar si atunci cand exista conventii sau clauze testamentare care prevad altfel, printr-o actiune de partaj in conditiile art. 965-981 Cod Procedura Civila.
Daca toti mostenitorii sunt prezenti si au capacitate de exercitiu deplina, partajul se poate realiza prin buna invoiala, in forma si prin actul pe care partile le convin. Daca printre bunurile succesorale se afla imobile, conventia de partaj trebuie incheiata in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute, conform art. 1144 Cod civil.
Daca nu sunt prezenti toti mostenitorii ori daca printre ei se afla minori sau persoane puse sub interdictie judecatoreasca ori persoane disparute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile mostenirii in cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea regulilor referitoare la protectia persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa ori privitoare la persoanele disparute.
Conform art. 679 Cod civil, Creditorii personali ai unui coproprietar vor putea, de asemenea, sa intervina, pe cheltuiala lor, in partajul cerut de coproprietari ori de un alt creditor. Ei nu pot insa sa atace un partaj efectuat, afara numai daca acesta s-a facut in lipsa lor si fara sa se tina seama de opozitia pe care au facut-o, precum si in cazurile cand partajul a fost simulat ori s-a facut astfel incat creditorii nu au putut sa intervina in proces.
Fiecare coproprietar devine proprietarul exclusiv al bunurilor sau, dupa caz, al sumelor de bani ce i-au fost atribuite numai cu incepere de la data stabilita in actul de partaj, dar nu mai devreme de data incheierii actului, in cazul impartelii voluntare, sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
In cazul imobilelor, efectele juridice ale partajului se produc numai daca actul de partaj incheiat in forma autentica sau hotararea judecatoreasca ramasa definitiva, dupa caz, au fost inscrise in cartea funciara.
Propunerea legislativa privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor a fost adoptata luni de Senat, in calitate de...