Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Forma contractelor in Noul Cod Civil
Publicat de catre Www.e-juridic.roNr. vizualizari: 6678 / Rating utilizatori: 5 din 1 vot
- In art. 1178 N.C. Civ este enuntat principiul libertatii formei, in
sensul ca incheierea contractului se realizeaza prin simplul acord de
vointa al partilor, capabile de a contracta, daca legea nu impune o
anumita formalitate.
Consensualismul
- Spre deosebire de vechea reglementare, NCC consacra in mod expres
principiul consensualismului prin dispozitiile art. 1178 referitoare la
libertatea formei si ale art. 1240 privitoare la formele de exprimare a
consimtamantului.
- Conform art. 1240 NCC vointa de a contracta poate fi exprimata verbal
sau in scris. Vointa poate fi exprimata si printr-un comportament care,
potrivit legii, conventiei partilor, practicilor stabilite intre acestea
sau uzantelor, nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de a produce
efectele juridice corespunzatoare.
Ca atare, manifestarea de vointa a partilor produce efecte juridice fara alte formalitati speciale.
- Exemple de contracte care se incheie valabil consensual: „contractul
de locatiune se considera incheiat indata ce partile au convenit asupra
bunului si pretului” – art. 1781; „contractul de mandat poate fi
incheiat in forma scrisa, autentica ori sub semnatura privata, sau
verbala” – art. 2013.
Forma ceruta ad validitatem (ad solemnitatem)
- Forma ceruta pentru validitatea actului juridic este acea conditie
speciala si esentiala care presupune indeplinirea unor formalitati
prevazute de lege, in absenta carora actul nu ar putea lua nastere in
mod valabil.
- NCC prevede anumite situatii in care forma scrisa este o conditie de
validitate, caz in care inclusiv inscrisul sub semnatura privata este
suficient pentru satisfacerea cerintei legale, insa in anumite cazuri
este ceruta forma inscrisului autentic.
- NCC prevede in art. 1242 alin. 2 ca „daca partile s-au invoit ca un
contract sa fie incheiat intr-o anumita forma, pe care legea nu o cere,
contractul se socoteste valabil chiar daca forma nu a fost respectata”.
Nerespectarea formei cerute ad solemnitatem, avand in vedere ca
reprezinta un element constitutiv al actului, se sanctioneaza cu
nulitatea absoluta.
! Exemple de contracte pentru care este ceruta forma scrisa ca si
conditie de validitate: contractul de arendare – art. 1838 alin.(1);
fidejusiunea – art. 2282.
! Exemple de contracte pentru care este ceruta forma autentica pentru
validitatea actului: vanzarea unei mosteniri – art, 1747 alin.(2);
contractul prin care se infiinteaza o societate cu personalitate
juridica – art. 1884 alin. (2); contractul de intretinere – art. 2255;
conventiile care stramuta sau constituie drepturi reale care urmeaza a
fi inscrise in cartea funciara - art. 1244.
Forma ad probationem
- Forma ad probationem este acea conditie impusa de lege sau de parti, care consta in intocmirea unui inscris cu scopul de a proba actul juridic civil valabil incheiat.
- Conform art. 1241 N. C. civ., inscrisul care constata incheierea
contractului poate fi sub semnatura privata sau autentic, avand forta
probanta prevazuta de lege (respectiv, de element constitutiv al
contractului sau doar aceea de valoare probatorie). Aceasta conditie
este instituita, de pilda, in cazul contractului de tranzactie sau al
contractului de depozit voluntar. Nerespectarea formei cerute ad
probationem nu atrage nevalabilitatea actului, asa cum se intampla in
cazul formei ad validitatem, ci imposibilitatea dovedirii actului cu alt
mijloc de proba.
! Exemple de contracte care se incheie in forma scrisa numai pentru dovada
contractului: contractul de comision art. 2.044 alin.(2), contractul de
consignatie – art. 2055; contractul de depozit – art. 2104, contractul
de asigurare – art. 2200 alin. (1)
Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti
- Prin forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti a actului
juridic se intelege acea conditie necesara pentru ca actul juridic sa
fie opozabil si persoanelor care nu au participat la incheierea lui, in
scopul ocrotirii drepturilor si intereselor lor. Aceasta este o cerinta
prevazuta pentru protejarea tertilor fata de efectele prejudiciabile ale
unor acte juridice.
- Se asigura prin indeplinirea unor formalitati de publicitate, in
special prin inscrieri sau notari in cartea funciara pentru
instrainarile de drepturi imobiliare, sau inscrieri in Arhiva
Electronica de Garantii
Reale Mobiliare, pentru gaj si alte garantii reale mobiliare
- Prin art. 1244 NCC, cu referire la forma ceruta pentru inscrierea in
cartea funciara, se prevede necesitatea incheierii prin inscris
autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute, a conventiilor care
stramuta sau constituie drepturi reale care urmeaza a fi inscrise in
cartea funciara. Nerespectarea formei cerute pentru opozabilitatea fata
de terti a actului juridic este sanctionata cu inopozabilitatea actului
juridic, ceea ce inseamna posibilitatea, pentru tertul interesat, de a
ignora actul invocat de parti impotriva sa.
Conditii de forma pentru modificarea contractului
Art. 1.243 prevede ca, „daca prin lege nu se prevede altfel, orice
modificare a contractului este supusa conditiilor de forma cerute de
lege pentru incheierea sa”.
Contractele electronice
Noul Cod civil reglementeaza forma contractelor electronice in art.
1245, respectiv prevede ca acele contracte care se incheie prin mijloace
electronice sunt supuse conditiilor de forma prevazute de legea
speciala.
Propunerea legislativa privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor a fost adoptata luni de Senat, in calitate de...
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML