Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Protectia totala a muncii. Consecintele accidentelor si bolilor profesionale
Publicat de catre Legislatiamuncii.roNr. vizualizari: 2536 / Rating utilizatori: 5 din 1 vot
Protectia totala a muncii are ca scop eliminarea accidentelor si imbolnavirilor profesionale si crearea unor conditii confortabile de munca. Pentru a atinge acest scop este necesara participarea activa a tuturor angajatilor in prevenirea si combaterea riscurilor.
Protectia muncii are in vedere toate activitatile unei firme si pe toti slariatii ei, indiferent de nivelul ierarhic. Ea necesita vointa, responsabilitate, acceptare si implicare din partea tuturor. Oricare ar fi pozitia fiecaruia in firma, toti trebuie sa aiba aceeasi viziune, acelasi obiectiv de imbunatatire permanenta a conditiilor de munca.
Securitatea totala este insa, inainte de orice, problema managementului. Aplicarea la nivelul unei firme a principiilor managementului securitatii totale poate avea o serie de efecte favorabile:
* Pentru salariati vor scadea riscurile si se va imbunatati securitatea.
* Pentru firma se vor diminua costurile nonsecuritatii si va creste profitul.
* Pentru management va fi eliminata dezorganizarea si va creste prevenirea.
Prin urmare, pentru abordarea securitatii intr-o firma prin prisma conceptului de securitate totala, trebuie mai intai invatat, inteles si aplicat conceptul de management al securitatii si sanatatii in munca.
Consecintele accidentelor si bolilor profesionale
Accidentele de munca si bolile profesionale afecteaza negativ toate elementele sistemului de munca: executantul, sarcina de munca, echipamentele de munca si mediul de munca.
Consecintele asupra executantului
Se poate considera ca, in contextul procesului de munca, omul actioneaza in doua ipostaze: cea de fiinta umana si cea de executant al unei sarcini de munca. Fiecareia dintre aceste ipostaze ii sunt asociate o serie de valori si caracteristici specifice, cum ar fi viata, sanatatea, integritatea anatomo–functionala, capacitatea creativa, afectivitatea, respectiv capacitatea de munca, aptitudinile si cunostintele.
Accidentele si bolile profesionale au repercusiuni asupra ambelor categorii de valori. Ele se vor manifesta in multiple planuri: psiho-fiziologic prin durere, stres, incapacitate de munca, invaliditate; economic prin diminuarea productivitatii muncii individuale; financiar prin diminuarea veniturilor, cheltuielile pentru asistenta medicala.
Consecintele asupra sarcinii de munca
Consecintele sunt date chiar de neindeplinirea sarcinii de munca sau indeplinirea ei cu intarziere (mai ales in situatia accidentelor de munca), precum si indeplinirea necorespunzatoare (in unele cazuri de boli profesionale, cand nu se ajunge chiar la incapacitate de munca).
Consecintele asupra echipamentelor de munca
In urma accidentelor de munca, in mod deosebit, se pot produce deteriorari sau distrugeri, atat ale mijloacelor de munca, dar si ale produsului muncii. Este cazul, de exemplu, al exploziilor, incendiilor, proiectarii de corpuri care agreseaza nu numai victima, ci si utilajele din jur.
Consecintele asupra mediului de munca
Atat mediul fizic, cat si cel social pot fi afectate de producerea accidentelor de munca si/sau de aparitia bolilor profesionale, dar in mod deosebit cel social. Consecintele asupra mediului fizic de munca se manifesta sub forma elementelor materiale degradate in urma unui accident de munca.
Consecintele asupra mediului social se manifesta mai ales sub forma stresului resimtit de cei aflati la locuri de munca apropiate de cel al victimei.
Daca este sa judecam consecintele accidentelor de munca si bolilor profesionale dupa nivelul la care se produc, acestea pot fi:
Consecinte la nivel individului, respectiv:
* al victimei – suferinta fizica si psihica datorita agresiunii suportate, a incapacitatii temporare sau permanente de munca, a pierderii increderii in capacitatea de a reactiona corespunzator la sarcinile de munca, diminuarea veniturilor datorate pierderilor de salariu, cheltuielilor cu ingrijirea medicala;
* al familiei victimei – suferinta, stres psihic, diminuarea veniturilor familiale.
Consecinte la nivelul agentului economic (microeconomic):
* scaderi ale productiei
* pierderi de capacitate de productie
* deteriorari si distrugeri de mijloace fixe
* cheltuieli de reinvestire in forta de munca
* deteriorarea mediului social de munca.
Consecinte la nivelul societatii (macroeconomic):
* cheltuieli de asigurari sociale
* cheltuieli cu asistenta medicala
* diminuarea potentialului creator general.
Cu toate ca nu este reglementata in Codul Muncii sau in alt act normativ, invoirea reprezinta o notiune de care ne lovim adesea si pe care trebuie sa...