Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
TVA +5%: o decizie de ultim moment, in regim de urgenta, pompieristic si fara viziune pe termen lung
Publicat de catre Ciprian DiosanNr. vizualizari: 2386 / Rating utilizatori: 5 din 1 vot
Contextul in care vine aceasta decizie de majorare a TVA este poate
aspectul asupra caruia exista cele mai putine cotroverse: cheltuielile
prevazute in bugetul public nu sunt acoperite de veniturile generate din
taxe si impozite.
Finantarea deficitelor bugetare prin imprumuturi este o solutie care nu
numai ca a devenit extrem de greu de aplicat, dar nici macar nu e
viabila din punct de vedere economic. Logica elementara ne spune ca un
imprumut nou aduce costuri suplimentare. Asta se intampla pentru bugetul
familiei, contul de profit si pierdere al companiilor respectiv bugetul
public. Aceste costuri suplimentare trebuie acoperite din beneficiile
sau efectele pozitive pe care imprumutul le genereaza. Am ignorat prea
mult aceasta regula elementara atat la nivel privat cat si la nivel
public indatorandu-ne doar pentru a consuma pe termen scurt, fara nicio
viziune pe termen indelungat si iata ca a venit momentul in care trebuie
sa platim ignoranta trecutului: fie printr-o renuntare agresiva la
consum si la un standard de viata pe care nu il putem sustine, fie sa ne
apucam de treaba si sa producem mai mult.
O componenta importanta a controversei si a spectacolului ieftin (adica
dezbatere publica) la care am asistat recent cu totii se refera la care
componenta a cheltuielilor publice trebuie diminuata pentru a echilibra
bugetul.
A iesit la rampa mai intai aparatul supra-ponderal al statului, ramas in
urma la aproape toate aspectele mai putin calitatea si atitudinea
personalului. Cu totii suntem jigniti in mod constant la aproape orice
ghiseu public in contextul in care acesti oameni isi primesc lefurile
din impozite si taxe pe care le platim cu totii. De mai bine de un an
speram ca se va face in sfarsit ceva in aceasta privinta. Se pare ca
nici acum nu e momentul sa vedem vreo schimbare in bine.
S-a ridicat apoi problema asigurarilor sociale, unde tot de multa vreme
vedem un dezechilibru evident: prea multi pensionari, prea putini
contribuabili. Impactul emotional al reducerii pensiilor este
intr-adevar mare iar speculatori ai acestei manipulari sunt la tot
pasul. Ceea ce e foarte greu de inteles pentru pensionari este ca
varianta la care s-a ajuns prin majorarea cotei TVA este mai
dezavantajoasa pentru asistatii social decat reducerea pensiilor cu 15%
deoarece inflatia va inghiti mai mult din pensiile lor decat ar fi
facut-o masura de reducere a veniturilor lor.
O alta lectie pe care refuzam sa o invatam, desi viata ne-o demonstreaza
de mai bine de douazeci de ani, este aceea a faptului ca prin cresterea
unei taxe sau a unui impozit nu se produce proportional mai mult venit
la buget, ci se sporeste proportional evaziunea fiscala. Desi nu este
scopul acestui material, e foarte greu sa nu amintim si de specificul
zonei: a face evaziune fiscala este o virtute iar cei care platesc
corect si la timp impozitele sunt niste fraieri. Mai adaugam si virtutea
situatiei de a fi ”intretinut” de catre stat.
Am ajuns asadar dupa cateva luni de circ pe toate canalele media in
punctul in care, pe ultim moment, in regim de urgenta, pompieristic si
fara viziune pe termen lung (dupa cum ne este stilul care ni se
potriveste atat de bine) sa luam decizia care face cel mai mult rau
tuturor: sa crestem TVA-ul.
Efectele sunt lesne de intuit:
• Vom avea inflatie.
- Pensionarii vor vedea cum din pensia lor (nemicsorata cu 15%) vor
putea cumpara mai putina hrana si vor plati mult mai greu utilitatile.
- Noi toti va trebui sa facem inca odata eforturi sa absorbim cresterea
preturilor de aprovizionare sau sa incercam sa o transmitem mai departe,
prin pretul de vanzare, clientilor nostri. E un alt test pentru pozitia
noastra pe piata.
• Consumul va scadea la toate
nivelele.
- Vanzari mai putine pentru companii inseamna si mai multe falimente,
somaj, alte restante la credite, instabilitate.
• Dobanzile vor creste.
- E foarte probabil ca dobanda la depozite abia sa acopere inflatia (mai
ales in contextul impozitarii dobanzilor).
- Dobanzile la credite vor creste si mai mult ca urmare a incorporarii
nivelului si mai ridicat de risc in economie.
• Moneda nationala se va devaloriza.
- Primul factor vine din diferenta de inflatie comparativ cu zona euro.
- Al doilea are legatura tot cu cresterea nivelului de risc in economie.
Cu toate aceste efecte negative, exista totusi si aspecte pozitive: avem
inca o sansa sa invatam una din lectiile:
• Nu putem consuma mai mult decat producem.
• In economia de piata fiecare dintre noi trebuie sa produca catusi
de putina valoare adaugata. Nu ne putem pacali la infinit. In ultima
instanta trebuie sa ne apucam de treaba, sa muncim si sa producem ceva
util pentru piata.
• Cei care asteapta ca statul sa le rezolve problema existentei vor
fi tot timpul doar o masa de manevra.
Revenim la punctul de plecare: contextul. Este usor pentru oricine sa
argumenteze pro sau contra unei anumite decizii. Ce este mai greu, e sa
adopti un principiu si sa te tii de el. In douazeci de ani de economie
mai mult sau mai putin de piata, continuam sa avem mentalitatea care a
inflorit in vremurile comuniste: cei care muncesc si care produc valoare
trebuie intr-un fel sau altul sa ii intretina pe cei lenesi, pe cei
care fura si pe cei care manipuleaza. Iar decizia de majorare a cotei
TVA si modul in care s-a ajuns mai intai la ea arata cat de greu ne este
sa ne rupem de aceasta mentalitate. Din toate punctele de vedere.
Specialistii in legislatia muncii amintesc in materialul dat publicitatii care sunt cele 6 situatii in care un contract individual de munca se poate...
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML