BlogulSpecialistului → Contabilitate si fiscalitate → Deductibilitatea cheltuielilor privind contractul de comodat
Intrebare
Care este regimul deductibilitatii chetuielilor, respectiv a
TVA, aferente amenajarilor efectuate de catre chiriasi (comodatar)
asupra unui imobil?
Daca aceasta
deductibilitate este dependenta de durata contractului de inchiriere
(comodat), ce se intampla in cazul in care durata initiala (de ex. 1 an)
se prelungeste ulterior?
Solutie oferita de Seviciul de Consultanta al Consilier Taxe si Impozit pentru Contabili. Click aici pentru consultanta personalizata >>
Din punct de vedere
al impozitului pe profit, cheltuiala aferenta amenajarilor efectuate
asupra unui imobil luat in chirie/comodat poate intra sub incidenta
prevederilor art. 24 alin. 3 lit. a din Codul fiscal, potrivit carora
sunt considerate mijloace fixe amortizabile investititiile efectuate la
mijloacele fixe “care fac obiectul unor contracte de inchiriere,
concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea”.
In consecinta, daca amenajarile au imbracat forma unor investitii la
mijloacele fixe luate cu chirie (pct. III.2 din Catalogul privind
clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe,
aprobat prin H.G. nr. 2.139/2004), atunci ele trebuie amortizate pe
perioada initiala prevazuta in contract (art. 24 alin. 3 lit. a si alin.
11 lit. c din Codul fiscal, pct. 702 alin. 2 din Normele metodologice),
neavand nicio importanta faptul ca durata initiala a contractului se
prelungeste ulterior.
Daca amenajarile nu imbraca forma unor investitii, ci sunt mici reparatii curente (denumite si reparatii locative) efectuate conform prevederilor contractuale, atunci ele sunt deductibile direct, prin inregistrarea lor in cheltuielile de exploatare ale perioadei.
In concluzie, cheltuielile cu amenajarea sunt deductibile la calculul impozitului pe profit (direct sau pe calea amortizarii fiscale), daca bunul imobil luat cu chirie/in comodat este folosit in scopul realizarii de venituri, conform art. 21 alin. 1 din Codul fiscal.
In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata, pentru a fi deductibila taxa aferenta achizitiilor efectuate in scopul amenajarii, in primul rand este nevoie ca imobilul se fie folosit in scopul realizarii de operatiuni taxabile, conform art. 145 alin. 2 lit. a din Codul fiscal (deci taxa este deductibila la momentul achizitiilor).
Daca prin amenajare se modernizeaza/transforma imobilul, iar modernizarea/transformarea imbraca forma unui bun de capital – 20% din valoarea totala a bunului imobil modernizat, atunci utilizatorul este obligat sa respecte perioada de ajustare de 20 ani (art. 149 alin. 1 lit. a si alin. 3 lit. d din Codul fiscal coroborat cu pct. 54 alin. 2 din Normele metodologice).
Astfel, daca imobilul este restituit proprietarului inainte de expirarea perioadei de 20 ani, atunci se considera ca bunul de capital („modernizarea”) si-a incetat existenta in cadrul activitatii economice a persoanei impozabile (chiriasul/comodatarul), conform art. 149 alin. 4 lit. d din Codul fiscal si pct. 54 alin. 3 din Normele metodologice, iar persoana impozabila care a efectuat modernizarea este obligata sa ajusteze taxa dedusa initial, in conformitate cu prevederile art. 149 alin. 5 lit. c din Codul fiscal.
Din punct de vedere contabil, conform pct. 106 alin. 2 si pct. 111 alin. 2 din Reglementarile contabile comune, aprobate prin O.M.F.P. nr. 3.055/2009, cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere sau de comodat se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat, fie la imobilizari corporale (investitii), fie drept cheltuieli ale perioadei, in functie de beneficiile economice aferente, in mod similar cu tratamentul contabil aplicat in cazul propriilor imobilizari corporale.
Daca este vorba de investitii, ele se amortizeaza pe perioada contractului de inchiriere/comodat, iar la expirarea contractului valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii.