BlogulSpecialistului → Contabilitate si fiscalitate → Veniturile din activitati independente
dr. Cristian Nicolae Stoina
I. Reglementarea aspectelor de fond
Avand in vedere faptul ca o parte insemnata a activitatilor privind economia nationala sunt desfasurate si in mod independent, este de interes abordarea impunerii veniturilor din activitati independente.
1. Sfera de aplicare
Potrivit Codului fiscal, veniturile din activitati independente cuprind:
a) veniturile comerciale;
Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele din profesii libere, precum si din practicarea unei meserii.
![]() |
Pentru elucidarea sferei faptelor de comert trebuie facut apel la doctrina si jurisprudenta dreptului comercial, care se bucura de o anumita stabilitate incepand cu anul 1887, anul aparitiei Codului comercial roman.
Faptele de comert obiective sunt cele prevazute la art. 3 din Codul comercial si cuprind:
Lista activitatilor ce constituie fapte de comert trebuie extinsa pe masura dezvoltarii practicii afacerilor, chiar daca textele Codului comercial nu au fost adaptate. Spre exemplu, cumpararea de imobile spre revanzare poate fi inclusa in sfera veniturilor din fapte de comert.
b) veniturile din profesii libere;
Veniturile din profesii libere sunt veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
O parte dintre aceste profesii „libere“, dar care sunt toate strict reglementate, au inceput a fi exercitate sub forma unor societati comerciale (ex. cele medicale) sau chiar pot fi si in prezent prestate sub forma societara (ex. auditul, expertiza contabila, fiscala etc.); in aceste cazuri, veniturile respective intra sub incidenta impozitului pe profit sau pe veniturile microintreprinderilor (Titlul II, respectiv Titlul IV din Codul fiscal), si nu sub incidenta Titlului III care constituie subiectul prezentei lucrari.
c) veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
In explicarea notiunii de know-how, Codul fiscal ofera, la art. 7 alin. (1) pct. 15 urmatoarea definitie: „know-how – orice informatie cu privire la o experienta industriala, comerciala sau stiintifica care este necesara pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces existent si a carei dezvaluire catre alte persoane nu este permisa fara autorizatia persoanei care a furnizat aceasta informatie; in masura in care provine din experienta, know-howul reprezinta ceea ce un producator nu poate sti din simpla examinare a produsului si din simpla cunoastere a progresului tehnicii.“
Pentru mai multe detalii apasa aici