Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
Contractul civil ocazional. Activitatea desfasurata de un trainer
Publicat de catre Www.legislatiamuncii.roNr. vizualizari: 24097 / Rating utilizatori: 4.17 din 9 voturi
Intrebare: O societate apeleaza la un trainer pentru a sustine un proiect. Ce fel de contract poate fi incheiat cu aceasta persoana fizica care este salariata la o alta societate si la care societatea apeleaza o singura data?
Ce obligatii declarative are si ce contributii se vor plati de societate si de catre persoana respectiva?
Raspuns: In prezent, reglementarea legala a contractelor civile de prestari servicii, cunoscute in practica si sub denumirea de conventii civile, este data de art. 1851 din noul Cod civil potrivit caruia contractul de antrepriza este contractul prin care, antreprenorul se obliga ca, pe riscul sau, sa execute o anumita lucrare, materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, in schimbul unui pret.
In consecinta, prestarea unui serviciu, executarea unei anumite lucrari, materiale ori intelectuale se pot realiza de catre o persoana fizica neautorizata in baza art. 1851 din noul Cod civil .
O persoana fizica neautorizata va putea sa execute o lucrare sau sa presteze un serviciu in baza art. 1851 din Codul civil numai cu titlu ocazional.
Exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ constituie, potrivit art. 3 alin. (3) din noul Cod civil , exploatarea unei intreprinderi. Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere.
Conform art. 3 din Lege 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil notiunea profesionist prevazuta la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, intreprinzator, operator economic, precum si orice alte persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesional, astfel cum aceste notiuni sunt prevazute de lege, la data intrarii in vigoare a Codului civil.
Pe cale de consecinta, daca prestarea serviciilor este realizata in mod sistematic, regulat, persoana fizica dobandeste calitatea de profesionist potrivit Codului civil si are obligatia sa se autorizeze.
In speta, din punctul nostru de vedere, activitatea fiind prestata o singura data nu are caracter sistematic, de regularitate si poate fi prestata in baza unei conventii civile de o persoana fizica neautorizata daca nu indeplineste niciunul dintre criteriile prevazute de lege care caracterizeaza activitatea dependenta stabilite la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal respectiv:
a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;
b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca sau altele asemenea si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
c) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
d) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit.
Totodata, contractele de prestari servicii trebuie sa respecte criteriile care definesc preponderenta existentei unei activitati independente stabilite de pct. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal:
- libera alegere a desfasurarii activitatii;
- libera alegere a programului de lucru;
- libera alegere a locului de desfasurare a activitatii;
- riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul;
- activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti;
- activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.
Prin urmare, daca cel putin unul dintre criteriile stabilit la art. 7 alin. (2) pct. 2.1 este indeplinit, activitatea ar putea fi reconsiderata de organele fiscale drept o activitate dependenta.
De asemenea, neindeplinirea unuia dintre criteriile stabilite la pct. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal poate determina reconsiderarea activitatii drept activitate dependenta.
Potrivit alin. (5) al art. III din OUG 58/2010, persoanele asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, si persoanele care au calitatea de pensionari nu datoreaza contributiile individuale la sistemul asigurarilor sociale si la sistemul asigurarilor pentru somaj.
Beneficiarul veniturilor din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil poate opta intre doua modalitati de impozitare, respectiv:
1) retinere la sursa reprezentand plati anticipate. In acest caz, incepand cu 1 ianuarie 2012 potrivit dispozitiilor art. 52 alin. (2) din Codul fiscal , impozitul ce trebuie retinut, se stabileste aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contributiile sociale obligatorii retinute la sursa potrivit titlului IX indice 2.
2) stabilirea impozitului pe venit ca impozit final; In acest caz, conform art. 52 indice 2 alin. (2) din Codul fiscal , impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.
Contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate nu se retine de catre platitorul venitului, ci beneficiarul veniturilor are obligatia de a declara si plati aceasta contributie. Astfel, persoana fizica beneficiara a veniturilor din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil este obligata sa depuna "Declaratia privind obligatiile de constituire si plata la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate datorate de alte persoane decat cele care desfasoara activitate in baza unui contract individual de munca". Aceasta declaratie se depune anual la casa de asigurari de sanatate, pana la primul termen de plata pentru anul fiscal in curs.