O afacere pe care o puteti incepe in bucatarie

Lumanarile de interior se bucura de un succes incontestabil. Ele se vand, practic, in tot timpul anului, deoarece placerea de a avea o lumanare-bibelou sau nevoia de a simti un miros placut in incapere (mai ales atunci cand aveti musafiri) nu sunt legate de vreun moment anume. Si, in mod logic, aceste vanzari cresc in perioada Sarbatorilor de iarna sau de 1 si 8 Martie, cand toata lumea alearga dupa cadouri mai mult sau mai putin simbolice.

Cauti o afacere profitabila? Ei bine, esti la o... scaparatura de chibrit de ea! Inspiratia in afaceri s-a cufundat in bezna? Fa lumina! Cum? Pornind de la o simpla lumanare. Pentru mai multe informatii click aici.

Productia de astfel de lumanari este, asadar, o afacere. Iar estetica si utilitatea acestor produse nu sunt singurele argumente pentru a va determina sa demarati o asemenea activitate. Astfel, procesul de productie este foarte simplu si interesant (unora le poate parea chiar o joaca); spatiul necesar nu ridica nici un fel de probleme, fiind suficienta chiar si o bucatarie ceva mai mare; investitia initiala este accesibila oricui, pentru ca nu e nevoie de echipamente, ci doar de un modest set de ustensile; si, in fine, un argument foarte important ar fi urmatorul: majoritatea lumanarilor care se gasesc deja pe piata sunt din import. De ce nu ati schimba dvs. aceasta situatie, venind cu o oferta autohtona atragatoare pe aceasta piata insuficient exploatata?

Accentul se pune nu pe o productie mare de articole simple si ieftine, ci pe o productie mai mica, dar de articole cu totul deosebite (si mult mai scumpe), unde creativitatea joaca un rol important. Aceste lumanari sunt artizanale, ca urmare nu aveti nevoie de echipamente. Veti realiza, rand pe rand, cate o lumanare, fara sa va bateti prea mult capul cu productivitatea. Pentru un singur exemplar s-ar putea sa munciti chiar si o ora, dar rezultatul deosebit pe care-l veti obtine va va permite sa cereti, in mod pe deplin justificat, un pret de cateva sute de mii de lei.

Cum se realizeaza o lumanare?
In primul rand, se recomanda sa incepeti aceasta afacere ca un hobby, deoarece nu are rost sa investiti intr-un atelier in adevaratul sens al cuvantului pana nu stapaniti la perfectie procesul de productie. Din acest motiv, bucataria este, in general, cel mai potrivit spatiu pentru confectionarea lumanarilor. Aici gasiti o sursa de caldura, apa curenta si, nu in ultimul rand, o masa, lucruri care va permit sa lucrati in siguranta si confort.
Dezavantajul il constituie faptul ca veti face un oarecare deranj in acest spatiu in care mai trebuie sa si gatiti si, eventual, sa mancati. Fabricarea lumanarilor produce destul de multa mizerie si va fi nevoie sa acoperiti masa de lucru si podeaua cu ziare, folie de aluminiu sau hartie-pergament. Folia de aluminiu si hartia-pergament sunt cele mai indicate, deoarece stropii de ceara care sar accidental se pot indeparta usor, fara a lasa urme. Se poate lucra si la o masa amplasata intr-o curte, ceea ce constituie o varianta foarte practica in zilele cu vreme buna.

Foarte pe scurt, procedeul este urmatorul: intr-o matrita (metalica, de obicei) se fixeaza un fitil de bumbac, dupa care matrita se umple cu un amestec de parafina, ceara, acid stearic, coloranti si arome. Amestecul se lasa sa se raceasca si sa se intareasca, apoi se extrage din matrita, ceea ce rezulta fiind o frumoasa lumanare care copiaza forma matritei.

Ingredientele necesare sunt cat se poate de obisnuite si se pot obtine cu usurinta de pe piata interna:

Parafina este un produs alb, fara gust si miros, rezultat in procesul de distilare a petrolului si este ingredientul cel mai des utilizat in fabricarea lumanarilor. Se gaseste sub forma de calupuri sau granule. In general, lumanarile sunt realizate din 90% parafina si10% acid stearic.

Ceara de albine este un produs natural obtinut direct din stup, cu un parfum dulce de miere. Este folosit in combinatie cu parafina pentru a-i creste timpul de ardere si pentru a-i da o culoare galbena frumoasa, un parfum placut de miere si o flacara stralucitoare. Ceara de albine este mult mai scumpa decat parafina, dar calitatea lumanarilor rezultate este mai buna. Este preferabil sa adaugam macar 10% ceara de albine la parafina, pentru a obtine o calitate superioara. Lumanarile folosite in biserici contin, de regula, 25% ceara de albine. Puteti folosi mai multe combinatii: 50% parafina si 50% ceara de albine sau 70% parafina, 10% ceara de albine si 20% acid stearic. Foile de ceara de albine au o intreaga varietate de culori ca: albastru, rosu, verde si, bineinteles, culoarea lor naturala. Facand diverse combinatii, puteti obtine usor cele mai frumoase lumanari.

Acidul stearic este o pudra alba obtinuta din grasimi animale. Se adauga in proportie de 10% la parafina, contribuind la marirea capacitatii de contractare a lumanarii care va putea fi astfel mult mai usor de scos din matrita. De asemenea, acidul stearic face lumanarea mai opaca, intensifica culoarea, prelungeste timpul de ardere si ajuta la stoparea picurarii.

Fitilul este o impletitura de fasii de bumbac tratate chimic pentru a le imbunatati calitatea de ardere. In general, se gaseste in trei dimensiuni: subtire, mediu, gros. Fitilul subtire se foloseste la lumanari cu diametrul de pana la 5 cm, cel mediu la lumanari cu diametrul intre 5 si 10 cm, iar cel gros la lumanari cu diametrul cuprins intre 10 si 15 cm. Pentru lumanari mai groase se vor impleti doua sau mai multe fitiluri pana se va ajunge la grosimea necesara.
Cand dati foc fitilului, ceara se topeste, este absorbita de fitil si arsa. Fitilul transforma ceara topita in flacara, vaporizand-o intr-un gaz rezultat din ardere. De aceea, pentru ca o lumanare sa arda corect, fitilul trebuie sa consume ceara topita pe masura ce aceasta se acumuleaza. Daca fitilul este prea subtire, ceara topita nu va fi absorbita destul de repede si flacara se va stinge datorita excesului de ceara sau ceara va picura de o parte si de alta a lumanarii. Daca fitilul este prea gros, lumanarea va fumega pentru ca va absorbi ceara mai repede decat o va putea consuma flacara sI, probabil, ea se va stinge. Toate fitilurile trebuie tratate inainte de a putea fi folosite. Aceasta inseamna sa fie acoperite cu cel putin doua straturi de ceara topita la minimum 77oC. Indreptati-le si neteziti-le cu degetele cand se usuca. Faceti acest lucru cu fermitate pentru a nu exista bule de aer in fitil, ceea ce ar face ca lumanarea sa imprastie stropi atunci cand arde.

Aromele pentru lumanari sunt pe baza de uleiurile eterice – uleiuri naturale obtinute din plante, ce au multe valente terapeutice. Aceste uleiuri se vand la magazinele cu produse cosmetice si majoritatea au mostre pentru a va putea alege aroma preferata. Mai exista sI uleiurile sintetice, mult mai ieftine, dar fara calitati terapeutice. In general, o lumanare la care se folosesc 500 gr de ceara trebuie sa contina circa 10 picaturi de ulei eteric. Cel mai bine este sa folositi combinatii de maximum trei uleiuri pentru ca parfumul sa fie clar, pregnant. Parfumurile sau coloniile obisnuite nu pot fi folosite deoarece au in compozitie apa sau alcool, care sunt usor volatile si nu emana nici un miros atunci cand ard.

Colorantii pentru ceara se gasesc sub forma de tablete sau granule, intr-o paleta foarte variata de culori. Culorile primare pot fi amestecate pentru a obtine orice nuanta dorita. De obicei, 20 de grame de colorant ajung pentru colorarea a 2 kg de ceara. Se recomanda sa experimentati intensitatea culorii dorite, in sensul ca in vasul cu ceara topita sa adaugati cantitati mici de colorant, pana cand obtineti culoarea dorita. Mai mult colorant nu inseamna o culoare mai buna si de multe ori se-ntampla ca lumanarile sa capete un aspect tern. Si trebuie sa tineti seama de faptul ca nuantele se deschid pe masura ce se intareste ceara.

Echipamentul necesar inseamna de fapt o suma de unelte si ustensile. Astfel, aveti nevoie de:
Sursa de caldura. Aragazul este cel mai potrivit sau, daca nu, puteti folosi o alta plita destinata special acestui scop.
Vas dublu de fierbere. Vasul in care se topeste ceara nu se aseaza direct pe sursa de caldura, ci se pune intr-un vas cu apa, dupa care se aseaza pe plita. Este preferabil ca vasul cu apa sa fie din aluminiu sau din otel inoxidabil, vasele de aluminiu fiind chiar mai ieftine. Vasul pentru ceara poate fi un ceainic vechi, o cana mai mare care sa reziste la temperaturi ridicate sau orice alt vas din care ceara topita se poate turna usor.
Termometru pentru ceara. Se va folosi un termometru pentru ceara sau zahar candel, cu o scala gradata intre 38 si 100 oC. Temperatura este foarte importanta cand fabricam lumanari, de aceea trebuie sa fie masurata cu exactitate.
Vergea metalica. Se introduce in lumanari pentru eliminarea bulelor de aer.
Linguri de lemn. Sunt necesare pentru a amesteca ceara si a omogeniza colorantii si acidul stearic.
Cana gradata. Se foloseste pentru a masura volumul de ceara care intra intr-o matrita de lumanari (450 de grame de ceara dupa topire vor ocupa un volum de aproximativ 1 litru).
Baie de apa. Este nevoie de un vas mai mare, eventual o galeata care sa fie la fel de inalta ca si matrita astfel incat aceasta sa fie scufundata la circa 2,5 cm sub marginea vasului. Baia va fi umpluta cu apa calda pentru a asigura lumanarii un finisaj neted si lucios.
Hartie lucioasa sau folie de aluminiu. Se foloseste pentru a imbraca interiorul vaselor mai vechi in care se va turna ceara topita in surplus.
Servetele. Cu ajutorul lor se curata vasele si restul ustensilelor.
Lingura metalica. Se utilizeaza pentru a tasa ceara topita in scopul eliberarii bulelor de aer.
Manusa de bucatarie. Pentru manuirea vaselor cu ceara fierbinte.
O greutate. Se poate folosi o caramida care se pune peste matrita pentru a o tine scufundata in baia de apa.
Foarfeca. Este necesara pentru taierea fitilelor, a benzii de etansare.
Ciocan. Se foloseste pentru a sparge calupul de ceara. De exemplu, intr-o fata de perna veche se pun calupurile de ceara si se lovesc cu ciocanul pentru a fi faramitate.
Banda de etansare. Se foloseste pentru acoperirea orificiului pentru fitil astfel incat amestecul de parafina sa nu se scurga prin fundul matritei.
Tigaie. Lumanarea se freaca de fundul unei tigai incalzite pentru a-i nivela suprafata inferioara, astfel incat sa stea dreapta.
Cantar de bucatarie. Pentru a cantari parafina sau ceara.
Cutit pentru taierea lumanarilor.
Matrite. Matrita este un recipient in care se pune parafina fierbinte, lichida si care permite sa scoatem acesteia in forma de lumanare, dupa ce se intareste. Exista o mare varietate de asemenea matrite, dintre care cele mai frecvente sunt cele de metal. Se pot construi intr-o mare varietate de forme si de obicei au ca accesorii o bara metalica care este folosita la sustinerea si pozitionarea fitilului in centrul lumanarii si care se aseaza deasupra matritei, o saiba metalica si o piesa din cauciuc, care vor etansa partea inferioara a matritei. Aceste matrite au o durata lunga de viata, daca sunt intretinute cu atentie si vor produce lumanari frumoase, stralucitoare. Este foarte important ca matritele sa nu fie lovite sau zgariate.

Care este capitalul initial necesar?
Din enumerarea de mai sus, se poate deduce cu usurinta ca suma pentru demararea activitatii este mai mult decat modesta. Nu va trebuie, in definitiv, decat cateva ustensile si un mic stoc de materii prime, pentru ca o bucatarie dotata cu aragaz e de presupus ca aveti deja. Ca urmare, cele mai costisitoare elemente raman matritele, deoarece ele trebuie sa aiba forme interesante si sa fie finisate cu mare atentie, deoarece de aspectul lor depinde aspectul final al lumanarilor. Pentru realizarea lor puteti cere ajutorul unui atelier mecanic care, pe baza unei simple schite, sa va construiasca o matrita asa cum va doriti.

Revenind la capitalul initial, credem ca, pentru faza de inceput, cateva milioane de lei sunt mai mult decat suficiente, mai ales ca pe cele mai multe dintre ustensilele enumerate mai sus e posibil sa le aveti deja. Dar, retineti, aceasta dotare acopera doar necesitatile inceputului, cand produceti lumanari mai mult ca sa stapaniti procesul de productie si mai putin ca sa obtineti niste venituri regulate din comercializarea lor. Ca sa puteti vorbi cu adevarat de o afacere, trebuie sa amenajati un mic atelier de productie, sa angajati cativa oameni, sa aveti un spatiu pentru depozitarea in conditii optime a lumanarilor, sa dispuneti de un mijloc de transport pentru aprovizionarea cu materii prime si pentru distributia produselor finite etc. Asta inseamna o investitie de cateva mii de euro, investitie pe care se recomanda sa n-o faceti pana nu ati inteles foarte exact cum se naste o lumanare.

Articol preluat din www.ideideafaceri.ro